Educaţia Specială

Este un mod rapid si distractiv de a afla sau de a invata mai multe lucruri despre un anumit subiect, fara a fi nevoie sa citesti zeci de pagini despre acel subiect. Vine din combinatia cuvintelor „informatie” si „grafic”. Deci, este un grafic plin de informatii. O unealta de invatamant, o imagine plina de date, a unei povesti sau demonstratii.

În infograficul inserat alături este vorba despre educaţia specială - ce este, tipurile de nevoi speciale şi totodată date statistice referitoare la numărul elevilor cu nevoi speciale din S.U.A care primesc ajutor de specialitate pe durata învăţământului obligatoriu.
Educaţia specială este definită ca fiind "Instrucţiuni special create pentru a cunoaşte nevoile unice ale unui copil cu dizabilitate". Aceasta presupune asigurarea serviciilor suplimentare, sprijin, programe, locuri şi medii special amenajate pentru asigurarea că toate nevoile educaţionale sunt îndeplinite.

Tipuri de nevoi speciale
S-au identificat 13 tipuri de nevoi speciale ce necesită servicii educaţionale specifice:

• Dizabilitatea specifică de învăţare
• Limbă/vorbire
• Dizabilitatea intelectuală
• Tulburarea emoţională
• Deteriorarea auzului
• Deteriorarea ortopedică
• Alte deteriorări de sănătate
• Deteriorarea vizuală
• Dizabilităţi multiple
• Surditate şi orbire
• Autism
• Leziuni cerebrale
• Întârziere în dezvoltare

În S.U.A doar 13% din întreaga populaţie de elevi sunt elevi ce au cerinţe educative speciale şi primesc ajutor de specialitate.

Pentru ca educaţia specială să aibă loc este necesar realizarea unei incluziuni, fie complete - aceasta realizându-se prin petrecerea timpului în totalitate în sala de clasă prin aducerea serviciilor educaţionale speciale la elev, fie moderată realizată prin petrecerea timpului în clasă dar cu aducerea serviciilor educaţionale speciale doar atunci când este necesar. 

Mai mult de jumătate din numărul elevilor cu dizabilităţi petrec 80% din timp în clasele generale. 

În clase normale raportul profesor-elevi este de 1 profesor la 15 elevi, în clase destinate copiilor cu C.E.E raportul este de 1 profesor de educaţie specială la un număr de 7 elevi. 

Doar 16.5 % din 11.5 miliarde de dolari sunt cheltuiţi pe elevii cu dizabilităţi. 

De ce să devii profesor în învăţământul special?

Pentru că sunt necesare anumite abilităţi speciale. Profesorul are un impact mare asupra dezvoltării elevului şi îşi lasă amprenta pozitiv asupra vieţilor acestora. De asemenea, oamenii sunt îndemnaţi să devină profesori în învăţământul special deoarece munca cu oamenii cu nevoi speciale te poate face fericit şi împlinit că ai putut ajuta pe cineva care avea nevoie.

Sursa: http://elearninginfographics.com/unfolding-special-education-infographic/

Rolul tehnologiilor asistive in invatamantul inlcuziv: facand loc pentru diverse nevoi de invatare

"Minunea reală a tehnologiei este ca poate avea capacitatea să elimine barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități "(Simon, 1991).

Tehnologia are un mare potențial în asigurarea accesului pentru toți cei care învață, precum și capacitatea de a accesa curriculum-ul de învățământ general. "Tehnologii asistive" este un termen generic care include dispozitive asistive, de adaptare și de reabilitare a persoanelor cu dizabilități și include "practic orice care ar putea fi folosite pentru a compensa lipsa anumitor abilități " , variind de la dispozitive low-tech (cum ar fi cârje sau o prindere speciala pentru un stilou) la mai multe elemente avansate cum ar fi ajutoare pentru a auzi sau ochelari, la dispozitive high-tech precum calculatoare cu un software specializat pentru a ajuta dislexicii sa citeasca.

De asemenea, cunoscute sub numele de "ajutoare tehnice" sau "echipamente asistive", inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), tehnologii proiectate universal,tehnologii educaționale în curs de dezvoltare, tehnologii inovatoare si tehnologii accesibile; ele pot fi "orice element care este utilizat pentru a crește, menține sau a îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități, și ajutandu-i să lucreze pentru a compensa un handicap."

(Fouzia Khursheed Ahmad)

INCLUD-ED: Strategii de incluziune şi coeziune socială prin educaţie

Proiectul INCLUD-ED (EU-FP6, 2006-2011) a analizat strategiile educaţionale care promovează incluziunea socială, axându-se cu precădere pe grupurile vulnerabile şi marginalizate. În cadrul proiectului, au fost realizate 22 de studii de caz şi şase studii longitudinale, în zone marginalizate, fiind analizate şcolile care obţineau rezultate şcolare bune. Studiile au permis identificarea unor „măsuri pedagogice reuşite”, ale căror componente universale pot fi transferate într-o gamă de contexte variate.

Şcoala Mare de Déu de Montserrat School (Terrassa, Catalonia) este un exemplu care demonstrează progresul obţinut prin implementarea măsurilor pedagogice reuşite. În circumscripţia acestei şcoli locuiesc multe familii dezavantajate socioeconomic, iar rata şomajului şi cea a sărăciei sunt mari. Şcoala a început să implementeze măsurile în anul şcolar 2001/2002, după care procentul de elevi care a promovat examenul oficial la abilităţi de lectură a crescut de la 17% la 85% în doar cinci ani (2001-2006). Mai mult, în 2010-2011, toţi elevii (100%) au promovat examenul de competenţe de receptare a unui mesaj oral în limba engleză. Implicarea familiilor fără studii superioare în activitatea şcolară a contribuit la depăşirea stereotipurilor legate de performanţele şcolare scăzute ale elevilor imigranţi.
„Ne place să lucrăm în grupuri interactive pentru că învăţăm mai mult, iar timpul trece mai repede… Devenim prieteni mai buni şi avem mai multă încredere unii în alţii”, a declarat Ania, o elevă de zece ani a acestei şcoli, referindu-se la avantajele grupurilor interactive în clasa ei. În videoclipul următor, o puteţi urmări vorbind pe această temă în cadrul conferinţei finale INCLUD-ED, care a avut loc în decembrie 2011.

Ms. Ania Ballesteros (INCLUD-ED Final Conference)

Educatie prin tehnologie

        Suntem in secolul XXI, secolul tehnologiei - ramura ce se afla intr-o continua evolutie. Astfel, tehnologia o gasim, o folosim si ne ajuta in orice sector al vietii. Ne usureaza munca, ne usureaza lucrul de zi cu zi, ne stimuleaza si ne antreneaza sa evoluam si sa ne punem la curent cu tot ceea ce este nou si de actualitate. De asemenea, tehnologia are si anumite dezavantaje.
         Pe langa alte ramuri ale vietii in care o regasim, tehnologia este implicata intr-o mare masura in educatie. Aflandu-se intr-o evolutie permanenta poate facilita si usura munca atat a elevilor, cat si a profesorilor. Noile tehnologii deschid porti mai mult catre partea practica a invatarii, ceea ce din punctul meu de vedere este un mare avantaj. Antreneaza studentii in procesul de invatare, le stimuleaza interesul si creste capacitatea de implicare, deoarece sunt metode moderne care atrag. Profesorul se poate face inteles mai cu usurinta, poate explica si arata prin holograme subiectul lectiei, avand la dispozitie resurse materiale nelimitate atat timp cat este conectat la internet. Studentii nu mai sunt nevoiti sa foloseasca carti, caiete ceea ce ii ajuta si pe ei, cat si natura economisind hartie, mai putini copaci taiati.😊  Acestia sunt mult mai atenti, relaxati, concentrati si implicati in invatare. Predarea realizandu-se cu usurinta, invatarea se realizeaza cu usurinta iar evaluarea este mult mai concreta,rapida iar feedback-ul este direct.  Astfel, procesul de invatamant sufera o transformare ce ii ajuta pe cei implicati in procesul de predare-invatare-evaluare. 
        Avantajele sunt numeroase insa, exista si anumite dezavantaje precum: nevoia unor resurse materiale crescute pentru achizitionarea calculatoarelor si restul aparatelor necesare. Totodata este necesara si o instruire suplimentara a cadrului didactic si de asemenea elevii sa nu devina permanent legati de tehnologie, cu riscul de a deveni "mici robotei".
        In concluzie, parerea mea este ca utilizarea noilor tehnologii in cadrul orelor de curs in viitor este una benefica atat timp cat este pastrat un echilibru in folosirea acesteia, fara abuz si fara a crea dependenta. Atat din perspectiva unui student cat si din perspectiva unui posibil viitor cadru didactic. Solutia este sa folosim totul fara a depasi o anumita limita dar cu siguranta introducerea unor noi tehnologii in scoli va avea un impact pozitiv asupra procesului educational. 😌

Ceea ce m-a inspirat in scrierea acestui articolul este urmatorul filmulet:
Technology in Education: A Future Classroom 

“Gamificarea“

Procesul de recrutare şi selecţie s-a schimbat şi a evoluat în ultimii ani mai mult ca niciodată. Un nou concept circulă în prezent în domeniul resurselor umane: ”gamificarea”. Acesta a fost preluat din engleză (gamification), tocmai datorită complexităţii şi a înţelesului său universal.

Gamification este conceptul aplicării mecanicii jocurilor și tehnicilor de design ale jocurilor pentru a angaja și motiva oamenii să-și atingă scopurile. Este de asemenea, un concept care se aplică în cazul învățării practice cu ajutorul jocurilor serioase, cum sunt simulatoarele de zbor, sau laboratoarele de cercetare din Eve online, de exemplu.

Gamification face legătura cu dorințele și nevoile de bază ale utilizatorilor, cu impulsurile care gravitează în jurul ideii de apartenență, rang și realizare. Gamification (rămânem la denumirea în limba engleză acolo unde e posibil, întrucât nu avem în limba română un cuvânt potrivit) include un număr de concepte psihologice, privind în special motivarea, comportamentul și personalitatea. O înțelegere profundă a acestor concepte și o ușurință în aplicarea lor este una din cheile cele mai importante pentru implementarea corectă a gamification, mai ales în domeniul educației.


Ce este? Presupune  joc sau  joacă?
Oricât de prieteneşte poate suna iniţial ideea obţinerii unui interviu prin intermediul „gamificării”, trebuie să ştii că nu este deloc o joacă. Da, presupune joc, dar este ceva cât se poate de serios. Prin această metodă inovativă, angajatorii urmăresc care este potenţialul de performanţă de care dispune candidatul şi dacă acesta este compatibil cu compania.
De exemplu, selecţia în industria IT, marketing sau PR se poate baza pe jocuri care vizează anumite competenţe şi abilităţi, iar fiecare nivel depăşit îl duce pe candidat cu un pas mai aproape de interviu sau chiar de angajare. Aşa este şi Siemens, care a lansat o platformă numită Plantville, ce simulează  atribuţiile unui Director de fabrică. Jucătorii trebuie să treacă de toate obstacolele pe care le întâmpină un manager pe această poziţie, încercând să îmbunătăţească productivitatea, să reducă costurile şi altele. Astfel, cu cât eşti mai bun la jocul scos la bătaie de angajator, cu atât îţi cresc şansele în faţa concurenţilor.

The gamification of learning („gamificarea” învățării) este o abordare educativă prin care motivăm studenții să învețe utilizând construcția jocurilor video și elemente de joc în mediile de învățare. Scopul este să maximizezi plăcerea și implicarea prin capturarea interesului celor care învață, inspirându-i să continue să învețe. Mai pe larg definită, gamification este procesul de definire a acelor elemente pe care le cuprind jocurile și care fac jocurile amuzante și îi motivează pe jucători să continue să joace, și utilizării acestor elemente într-un alt context (care nu e joc) pentru a influența comportamentul participanților. În contextul educației, exemplele de comportament dorite pe care gamificarea le poate influența includ participarea la cursuri, concentrarea pe sarcinile de învățare semnificative și asumarea de inițiative. Spre deosebire de învățarea bazată pe joc, gamification of learning nu implică studenții (elevii) în desenarea și crearea propriilor lor jocuri sau în jucarea unor jocuri video care sunt produse comerciale.

Elevii zilelor noastre nu merg la şcoală pentru că ei vor să meargă la şcoală. În majoritatea cazurilor ei acceptă să meargă la şcoală pentru că li se spune că trebuie să meargă la şcoală şi părinţii speră ca ei să ajungă să îşi dorească acest lucru.
Dar ce îi atrage pe elevi încă din copilărie?
Jocurile, "jucăriile". Este de necontestat faptul că se bucură mai mult de jocuri decât de educaţia oferită la şcoală. Mă refer aici la jocurile pe calculator, tabletă sau smartphone.
Şi atunci apare în mod natural ideea că dacă s-ar amesteca nişte jocuri şi în educaţie, elevii vor câştiga cu siguranţă cunoştinţe şi abilităţi folosind instrumentul pe care îl iubesc atât de mult: jocul.

https://www.aptjob.ro/
https://creeracord.com/
http://8albinute.blogspot.ro/

Something about me

          Mi se pare dificil să vorbesc despre propria persoană. Însă o scurtă descriere o pot oferi. Numele meu deja îl ştiţi, din secţiunea "Despre mine".  Dar, sunt Roxi!😊 Am 21 de ani şi sunt studentă în anul II la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţie, specializarea Psihopedgogie Specială. Am ales această facultate din dorinţa de învăţa să îi ajut şi pe cei mai puţin norocoşi, cei mai puţin înţeleşi de oamenii din societatea de azi. Consider că de la începerea facultăţii şi până în momentul actual am avut parte de o evoluţie atât în plan mental cât şi comportamental. Am cunoscut oameni noi, oameni ce mi-au oferit lecţii de viaţă, oameni ce mi-au demonstrat că se poate dacă ai voinţă iar faptul că suntem diferiţi, că avem o anumită deficienţă ce nu asigură o bună adaptare la criteriile pe care societatea din ziua de azi le valorifică se poate transforma într-un atu. Îmi place să le ofer celor din jurul meu şansa la o viaţă mai bună sau măcar un zâmbet care să le însenineze ziua. Drumul către asigurarea unei carieri frumoase, liniştite trebuie să înceapă cu un zâmbet! Empatia este esenţială în atingerea scopurilor propuse. Momentan lucrez cu o grupă mică de copii, copii care îmi aduc fericire în suflet! Sper ca totul să decurgă bine în continuare pentru că îmi place ceea ce fac! O să continui să învăţ, să mă perfecţionez şi să acumulez informaţii şi totodată o să am grijă să le fac un bine oamenilor din jurul meu cu fiecare ocazie pe care o am!😊