"Minunea reală a tehnologiei este ca poate avea capacitatea să elimine barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități "(Simon, 1991).
Tehnologia are un mare potențial în asigurarea accesului pentru toți cei care învață, precum și capacitatea de a accesa curriculum-ul de învățământ general. "Tehnologii asistive" este un termen generic care include dispozitive asistive, de adaptare și de reabilitare a persoanelor cu dizabilități și include "practic orice care ar putea fi folosite pentru a compensa lipsa anumitor abilități " , variind de la dispozitive low-tech (cum ar fi cârje sau o prindere speciala pentru un stilou) la mai multe elemente avansate cum ar fi ajutoare pentru a auzi sau ochelari, la dispozitive high-tech precum calculatoare cu un software specializat pentru a ajuta dislexicii sa citeasca.
De
asemenea, cunoscute sub numele de "ajutoare tehnice" sau "echipamente
asistive", inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC),
tehnologii proiectate universal,tehnologii educaționale în curs de
dezvoltare, tehnologii inovatoare si tehnologii accesibile; ele pot fi
"orice element care este utilizat pentru a crește, menține sau a
îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități, și
ajutandu-i să lucreze pentru a compensa un handicap."
(Fouzia Khursheed Ahmad)
INCLUD-ED: Strategii de incluziune şi coeziune socială prin educaţie
Proiectul INCLUD-ED (EU-FP6, 2006-2011) a analizat strategiile educaţionale care promovează incluziunea socială, axându-se cu precădere pe grupurile vulnerabile şi marginalizate. În cadrul proiectului, au fost realizate 22 de studii de caz şi şase studii longitudinale, în zone marginalizate, fiind analizate şcolile care obţineau rezultate şcolare bune. Studiile au permis identificarea unor „măsuri pedagogice reuşite”, ale căror componente universale pot fi transferate într-o gamă de contexte variate.
Şcoala Mare de Déu de Montserrat School (Terrassa, Catalonia) este un exemplu care demonstrează progresul obţinut prin implementarea măsurilor pedagogice reuşite. În circumscripţia acestei şcoli locuiesc multe familii dezavantajate socioeconomic, iar rata şomajului şi cea a sărăciei sunt mari. Şcoala a început să implementeze măsurile în anul şcolar 2001/2002, după care procentul de elevi care a promovat examenul oficial la abilităţi de lectură a crescut de la 17% la 85% în doar cinci ani (2001-2006). Mai mult, în 2010-2011, toţi elevii (100%) au promovat examenul de competenţe de receptare a unui mesaj oral în limba engleză. Implicarea familiilor fără studii superioare în activitatea şcolară a contribuit la depăşirea stereotipurilor legate de performanţele şcolare scăzute ale elevilor imigranţi.
„Ne place să lucrăm în grupuri interactive pentru că învăţăm mai mult, iar timpul trece mai repede… Devenim prieteni mai buni şi avem mai multă încredere unii în alţii”, a declarat Ania, o elevă de zece ani a acestei şcoli, referindu-se la avantajele grupurilor interactive în clasa ei. În videoclipul următor, o puteţi urmări vorbind pe această temă în cadrul conferinţei finale INCLUD-ED, care a avut loc în decembrie 2011.
Ms. Ania Ballesteros (INCLUD-ED Final Conference)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu